Delta Dunarii

Delta Dunării are o lungime de 3.446 km² si se afla aflaă în mare parte în Dobrogea, România, şi parţial în Ucraina. Rezervatia este cea mai mare şi cea mai bine conservată dintre deltele europene si a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 ca rezervaţie a biosferei.

Geografie
Delta Dunării este limitată la sud-vest de podişul Dobrogei, la nord formează graniţa cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45°, latitudine N şi de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5.050 km², din care 732 km² aparţin Ucrainei, Deltei propriu-zise revenindu-i o suprafaţă de 2.540 km².
Dunărea se bifurcă în două braţe la Patlageanca: Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi, la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfântul Gheorghe.

Braţul Chilia
formează graniţa cu Ucraina şi transportă pe cursul său de o lungime de 104 km², 60% din apele şi aluviunile Dunării. Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării creşte anual cu aprox. 40 m².

Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km şi transportă 18% din volumul de apă al Dunării.

Cursul Braţului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est, şi se desfăşoară pe 112 km, transportând 22% din debitul Dunării. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară.

Geologie
Delta Dunării este plasată, din punct vedere geologic , într-o regiune mobilă a scoarţei terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu Braţul Sfântu Gheorghe.

Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene şi cuaternare, derminate prin forajele de mare şi mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparţin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalaţii de tufuri vitroclastice.

Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, din siltite feruginoase, argilite, gresii, microconglomerate, cu intercalaţii de porfire feldspatice, diabaze şi melafire, iar transgresiv apar dolomite, gresii calcaroase, siltite, marne ş.a., ce conţin specii vegetale (Striatoabietites sp., Ovalipollis ovalis ş.a.), foraminifere (Glomospirella sp., Spirillina sp. ş.a.), conodonde (Gondolella navicula, Gladiogondolella tethydis ş.a.).

Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază), argile calcaroase, gresii, precum şi calcare cenuşii şi gălbui (la partea superioară), cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica, Spirillina orbicula ş.a.), dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula, N. pellucida, Ctenidodinium panneum ş.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparţin etajelor Apţian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile şi siltite feruginoase, cu intercalaţii de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conţin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus, Clavifera triplex etc.

Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmaţian-Romanian – 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumaşelice, nisipuri, siltite şi argile, cu Mactra sp., nisipuri, siltite şi argile roşcate, cu Dosinia maeotica, nisipuri fine cenuşii (cu Dreissena rimestiensis, Limnocardium sp., nisipuri cu Stylodacna orientalis şi nisipuri cu intercalaţii de argile, ce conţin specimene de Viviparus bifarcinatus, Dreissena polymorpha etc.

Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparţin etajelor Pleistocen-Holocen – 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roşii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrişuri, nisipuri, siltite, argile şi strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă şi fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994)

» mai multe informatii pe deltadunariionline.ro.


 
Articole
Barajul si lacul de acumulare ...
Lacul de acumulare Vidraru, amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime...
Salina Slanic Prahova
Statiunea balneoclimaterica Slanic Prahova este situata la 400 m altitudine.Slan...
Cehu Silvaniei
Cehu Silvaniei (în ) este un oraş în judeţul Sălaj, situat la o d...
Borsa
Borşa (în , în ) este un oraş din judeţul Maramureş, Transilvani...
Rezervatia Salhoi – Zamb...
Rezervaţia Salhoi – Zambroslăviile din Munţii Maramureşului are statut...
Parcul National Muntii Rodnei
[Istoric] Muntii Rodnei, care etaleaza cele mai înalte altitudini din Car...
Rapa Rosie
Are o suprafaţă totală de 49,6 ha şi este localizată în apropierea sa...
Lacul Negru
Rezervatie naturala de tip mixt, desemnata prin HG 2151/2004, este situata pe ve...
Cheile Narujei
Aria protejată Cheile Nărujei I - Lacu Negru are o suprafaţă de 20 ha ( tip ...
Parcul Natural Vanatori Neamt
Parcul Natural Vânători Neamţ este un parc natural, situat pe versantul ...